DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND TREZORERIA

Capitolul 11

11.1 Delimitari privind trezoreria întreprinderii
Notiunea
de trezorerie
Trezoreria unei întreprinderi însumeaza resursele lichide compuse din: numerar
în casierie, disponibil la banci, titluri de plasament, credite bancare contractate pe
termen scurt si alte valori de trezorerie. Contabilitatea trezoreriei are ca obiect
evidenta existentei si miscarii disponibilitatilor din conturile de la banci si din
casierie; titlurilor de plasament; creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori
de trezorerie.
Structura
trezoreriei
În structura trezoreriei se includ: investitii financiare pe termen scurt, conturi la
banci, casa, acreditive, viramente interne.
• Investitiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament prezentate în
capitolul 10) constau în: actiuni proprii, actiuni, obligatiuni emise si
rascumparate, obligatiuni, alte investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate si varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt.
• Conturile la banci sunt reprezentate de: valori de încasat (cecuri si efecte de
încasat, efecte remise spre scontare); conturi curente la banci (conturi la banci
în lei si în valuta, sume în curs de decontare); dobânzi (de platit, de încasat),
credite bancare pe termen scurt si dobânzi aferente.
• Casa include: casa (în lei, în valuta); alte valori (timbre fiscale si postale, bilete
de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori).
• Acreditivele sunt disponibilitatile în lei sau în valuta, pastrate într-un cont
bancar distinct, la dispozitia furnizorului. Din acest cont urmeaza a se efectua
plati catre furnizor, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau
prestarii de servicii (garantia platii). Se utilizeaza în special în comertul
international.
• Viramentele interne reprezinta transferurile disponibilitatilor între conturile
de trezorerie.

11.2. Conturi privind trezoreria întreprinderii
Caracterizare

Prin Conturi curente la banci se evidentiaza disponibilitatile în lei si în valuta
ale întreprinderii existente în conturile bancare. Din punct de vedere al
continutului economic este un cont de activ, iar din punct de vedere al functiei
contabile, un cont bifunctional. În debitul acestui cont sunt evidentiate intrarile de
numerar (încasari de creante de la clienti sau debitori diversi; depuneri de aport în
numerar; depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii; primirea unui creditbancar etc.). În creditul contului sunt reflectate toate tranzactiile ce genereaza plati
(datorii fata de furnizori, creditori diversi, bugetul statului; transferuri de numerar;
rambursari de rate aferente unor împrumuturi etc.). Soldul final al contului este în
mod curent debitor, reprezentând disponibilul existent la un moment dat. Din
punct de vedere al functiei contabile acest cont este bifunctional, ceea ce înseamna
ca poate avea si sold final creditor. Aceasta situatie indica faptul ca banca a
efectuat plati în numele si pentru societatea titulara a contului bancar respectiv,
peste limita de suma existenta în contul de disponibilitati al întreprinderii
respective. Soldul creditor poate persista o perioada scurta de timp si doar în
limita unui anumit plafon.


Sumele evidentiate în extrasul de cont, document ce atesta tranzactiile cu
disponibilitati, sunt privite din doua
puncte de vedere: al întreprinderii ce are
deschis contul la o banca (aspect ce îl dezbatem în continutul acestei carti) si al
bancii unde exista un cont deschis de o întreprindere. Trebuie sa remarcam ca cele
doua optici sunt diametral opuse: ceea ce pentru întreprindere reprezinta o
încasare (intrare), la nivelul bancii este perceput ca o plata (iesire) si viceversa.
Extrasul de cont, fiind emis de banca, va reprezenta punctul de vedere al acesteia.
Astfel, în extrasul de cont o suma în dreptul careia este scris debit va reprezenta o
plata efectuata de întreprindere, iar o suma în dreptul pozitiei credit va reprezenta

o intrare de disponibilitati în cont. În continuare, prezentam un model de extras de
cont, în care sunt trecute sumele tranzactiilor ce vor fi analizate în cadrul
paragrafului 11.2. (între paranteze a fost trecut numarul tranzactiei respective).
MINDBANK S.A.
SUCURSALA BUCURESTI-GRIVITEI
EXTRAS DE CONT NR. *.* //08.03.2001 PAG.1
COD CONT: 7541136*****
TITULAR AMIGOS S.A.
DEVIZA: LEU



NR. DOCUM. DATA VALUTEI DEBIT CREDIT


SOLD PRECEDENT (1)
(2)
(3.2.)
(4)
(5.2.)
(6.1.)
1.000.000
1.190.000
1.000.000
10.000.000
2.000.000
5.000.000
COMISIOANE 0


RULAJ ZI 3.190.000 7.000.000
SOLD FINAL 3.190.000 17.000.000
DATA ULTIMEI OPERATIUNI: 01.03.2001
13.810.000
COD OPERATOR: **
VERIFICAT,

Tranzactia 1. Actionarii societatii comerciale AMIGOS depun în contul de la
banca
aportul subscris în numerar în valoare de 10.000.000 lei.
Analiza: Depunerea aportului determina
cresterea disponibilitatilor banesti ale
societatii respective (A+) si scaderea creantelor fata de actionari (A-). Conturi
curente la banci se debiteaza cu cresterile de activ, iar contul Decontari cu
asociatii privind capitalul se crediteaza cu micsorarile de pasiv. Formula contabila
este urmatoarea:

Conturi curente = Decontari cu 10.000.000 lei
la banci asociatii privind
capitalul

Tranzactia 2. Societatea comerciala AMIGOS primeste un împrumut bancar pe o
perioada de 10 luni în valoare de 2.000.000 lei.
Analiza: Obtinerea împrumutului determina cresterea datoriilor pe termen scurt
(P+), concomitent cu cresterea disponibilitatilor banesti (A+). Contul Conturi
curente la banci se debiteaza cu cresterea de activ, iar contul Credite bancare pe
termen scurt se crediteaza cu cresterea de pasiv.


Formula contabila este urmatoarea:

Conturi curente = Credite bancare pe 2.000.000 lei
la banci termen scurt

Tranzactia 3. Societatea comerciala AMIGOS emite o factura catre societatea
comerciala
RAMSES ca urmare a prestarii unui serviciu. Suma înscrisa în factura
este de 5.000.000 lei, TVA 19 %. Ulterior, contravaloarea facturii este încasata.

3.1. Recunoasterea creantei
Analiza: Emiterea facturii implica modificarea urmatoarelor elemente: cresc
creantele (A+), veniturile din exploatare (P+) si datoriile fiscale (P+). Contul
Clienti se debiteaza cu cresterea de activ, iar conturile Venituri din servicii
prestate tertilor si TVA colectata se crediteaza cu cresterile de pasiv.
Formula contabila este urmatoarea:
Clienti = % 5.950.000 lei
Venituri din servicii 5.000.000 lei
prestate tertilor
TVA colectata
950.000 lei

3.2. Încasarea creantei
Analiza: Încasarea creantei determina majorarea disponibilitatilor bancare (A+) si
micsorarea creantei fata de clienti (A-). Conturi curente la banci se debiteaza cu
cresterea de activ, iar contul Clienti se crediteaza cu scaderea de activ.

Conturi curente = Clienti 5.000.000 lei
la banci

Concluzii.

În exemplele prezentate observam urmatoarele:

• Încasarile nu sunt sinonime cu veniturile (tranzactiile 1,2);
• Veniturile genereaza încasari (tranzactia 3.1..3.2.);
• Veniturile nu genereaza încasari (de exemplu capitolul 8, tranzactia 1.3., 2.2.).
Tranzactia 4. Societatea comerciala AMIGOS restituie o transa dintr-un
împrumut bancar pe termen lung în suma de 1.000.000 lei.
Analiza: Rambursarea unei transe din împrumut determina diminuarea datoriilor
(P-) concomitent cu diminuarea disponibilitatilor banesti (A-). Contul Credite
bancare pe termen lung se debiteaza cu micsorarea de datorii, iar Conturi curente
la banci se crediteaza cu micsorarea disponibilitatilor.

Formula contabila este urmatoarea:

Credite bancare = Conturi curente 1.000.000 lei
pe termen lung la banci

Tranzactia 5. S.C. AMIGOS primeste factura de la ROMTELECOM în valoare
de 1.000.000 lei, TVA 19% pe care o plateste ulterior.


5.1. Recunoasterea cheltuielilor
Analiza: Primirea facturii determina recunoasterea cheltuielilor cu taxele postale
si telecomunicatiile (A+), cresterea datoriei fata de furnizor (P+) si a creantei fata
de bugetul statului (A+). Conturile Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii si
TVA deductibila se debiteaza cu cresterile de activ, iar contul Furnizori se
crediteaza cu cresterea de pasiv.
Formula contabila este urmatoarea:

%
Cheltuieli postale
si taxe de
telecomunicatii
TVA deductibila
= Furnizori 1.190.000 lei
1.000.000 lei
190.000 lei
5.2. Plata datoriei

Analiza: Plata datoriei genereaza modificari în cadrul disponibilitatilor banesti (A)
si datoriilor (P-). Contul Furnizori se debiteaza cu micsorarea datoriilor în
corespondenta cu Conturi curente la banci, care se crediteaza cu micsorarea
disponibilului.
Formula contabila este urmatoarea:

Furnizori =
Conturi curente la 1.190.000 lei
banci

Concluzii.

În exemplele prezentate observam urmatoarele:

• Platile nu sunt sinonime cu cheltuielile (tranzactia 4);
• Cheltuielile genereaza plati (tranzactia 5.1..5.2.);
• Cheltuielile nu genereaza plati (exemplu capitolul 8, tranzactiile 1.1., 2.1.)
Evidentierea tranzactiilor privind disponibilitatile în numerar se realizeaza prin
contul Casa. Are functie contabila de activ. În debitul contului sunt evidentiate
intrarile de numerar în casieria întreprinderii (încasari de creante de la clienti sau
debitori diversi; depunerea aportului în numerar la capitalul social; ridicare de
disponibil din banca; încasari ale chiriilor, valoarea marfurilor vândute etc.). În
creditul contului sunt reflectate toate tranzactiile ce genereaza iesiri de numerar
(plata datoriilor fata de furnizori; depunerea numerarului în contul curent de la
banca; plata taxelor pentru constituirea societatii comerciale; plata chiriei datorate,
a despagubirilor, a amenzilor etc.). Soldul final al contului este debitor,
reprezentând disponibilul existent în casieria întreprinderii la un moment dat.
Contul sintetic de gradul I Casa este detaliat în doua conturi sintetice de gradul II,
Casa în lei si Casa în valuta.

Tranzactiile sunt contabilizate în lei sau în lei si devize, dupa
caz. În cadrul
contului Casa în valuta sunt deschise analitice pentru fiecare tip de valuta cu care
se lucreaza. Aceste sume sunt înregistrate în lei la cursul zilei în care are loc
încasarea sau plata.

Transferurile de disponibilitati banesti între conturile de trezorerie se realizeaza
prin intermediul contului Viramente interne. Potrivit functiei contabile, este un
cont de activ. În debitul contului se înregistreaza sumele transferate dintr-un cont
de trezorerie în alt cont de trezorerie (în acest caz, contul de trezorerie care
cedeaza scade cu suma virata, iar contul Viramente interne creste cu aceeasi suma,
aflata în tranzit). În creditul contului se înregistreaza sumele intrate într-un cont de


trezorerie din alt cont de trezorerie (în acest caz contul de trezorerie care primeste
creste cu suma virata, iar contul Viramente interne scade cu aceeasi suma). Fiind
un cont de tranzit, acesta nu prezinta
sold.

Tranzactia 6. S.C. AMIGOS ridica de la banca suma de 1.000.000 lei care este
depusa în casieria unitatii.

6.1. Ridicarea numerarului din cont
Analiza: Ridicarea numerarului din contul de la banca determina micsorarea
disponibilului din banca (A-) si transferarea sumei în alt element de trezorerie
(A+). Conturile utilizate sunt: Conturi curente la banci, care se crediteaza cu
diminuarea de disponibil si Viramente interne, care se debiteaza cu cresterea
sumei transferate interimar.
Formula contabila este urmatoarea:

Viramente = Conturi curente la 1.000.000 lei
interne banci

6.2. Depunerea numerarului în casa
Analiza: Depunerea numerarului în casieria întreprinderii determina transferarea
sumei din contul de trezorerie interimar (A-) si cresterea numerarului (A+).
Conturile utilizate sunt Viramente interne care se crediteaza cu micsorarea sumei
transferate si Casa în lei care se debiteaza cu cresterea de numerar.
Formula contabila este urmatoarea:

Casa în lei = Viramente interne 1.000.000 lei

Tranzactia 7. La sfârsitul aceleiasi zile, S.C. AMIGOS depune la banca suma de

500.000 lei rezultata din încasari diverse în numerar.
7.1. Ridicarea numerarului din casa
Analiza: Iesirea numerarului din casa determina micsorarea disponibilului (A-) si
transferarea sumei într-un alt cont de trezorerie (A+). Conturile utilizate sunt:
Casa în lei care se crediteaza cu micsorarea numerarului si Viramente interne care
se debiteaza cu cresterea sumei transferate interimar.
Formula contabila este urmatoarea:

Viramente interne = Casa în lei 500.000 lei

7.2. Depunerea numerarului în banca
Analiza: Depunerea numerarului în contul de la banca
determina transferarea
sumei din contul de trezorerie interimar (A-) si cresterea disponibilitatilor în
contul de la banca (A+). Conturile utilizate sunt Viramente interne, care se
crediteaza cu micsorarea sumei transferate si Conturi curente la banci, care se
debiteaza cu cresterea de disponibil.
Formula contabila este urmatoarea:

Conturi curente = Viramente interne 500.000 lei
la banci


11.3. Situatia fluxurilor de trezorerie
Necesitate,
notiune,
continut

În paragraful 11.2. am precizat ca încasarile nu sunt sinonime cu veniturile si
nici platile cu cheltuielile. Exista venituri care genereaza încasari dar si venituri
negeneratoare de încasari. De asemenea, unele cheltuieli genereaza plati, iar alte
cheltuieli nu sunt urmate de plati. Astfel, profitul, calculat ca diferenta între
venituri si cheltuieli, nu este identic cu valoarea lichiditatilor existente la un
moment dat la dispozitia unei întreprinderi. În consecinta, bilantul si contul de
profit si pierdere nu ofera suficiente informatii despre modul de gestionare a
trezoreriei unei întreprinderi. Pe de alta parte, este necesara o informare cât mai
buna
a utilizatorilor situatiilor financiare cu privire la capacitatea unei
întreprinderi de a efectua plati, necesitatile de lichiditati ale acesteia, precum si
pentru a compara rezultatele diferitelor întreprinderi, eliminând impactul folosirii
unor metode contabile diferite pentru tranzactii similare. Pentru a fi oferite aceste
informatii este necesara întocmirea Situatiei fluxurilor de trezorerie. Standardul
International de Contabilitate IAS 7 -Situatiile fluxurilor de numerar defineste
urmatorii termeni: numerar, echivalente de numerar, fluxuri de numerar, activitati
de exploatare, activitati de investitii, activitati de finantare.

Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere.

Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt usor convertibile în sume cunoscute de numerar si al caror risc
de schimbare a valorii este insignifiant.

Fluxurile de numerar reprezinta intrarile sau iesirile de numerar si echivalente
ale acestuia.

Rolul Situatiei fluxurilor de numerar este de a raporta fluxurile de numerar din
perioada respectiva, clasificate pe activitati de exploatare, investitie si finantare.

Activitatile de exploatare înglobeaza principalele activitati producatoare de
venit ale întreprinderilor, precum si alte activitati ce nu sunt activitati de investitie
sau finantare. În categoria fluxurilor de numerar provenite din activitatile de
exploatare se încadreaza: încasarile în numerar din vânzarea de bunuri si prestarea
de servicii; încasarile de numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si
alte venituri; platile în numerar catre furnizorii de bunuri si servicii; platile în
numerar catre si în numele angajatilor (salarii, contributii), platile în numerar de
impozit pe profit, în cazul în care nu pot fi identificate în mod specific cu
activitatile de investitii si finantare.

Activitatile de investitie constau în achizitionarea si înstrainarea de active pe
termen lung. În aceasta
categorie sunt încadrate: platile în numerar pentru
achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte asemenea
active pe termen lung; platile în numerar generate de constructiile realizate în
regie proprie; încasarile de numerar din vânzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
echipamente, active necorporale si alte asemenea active pe termen lung;
avansurile în numerar si împrumuturile efectuate catre alte întreprinderi (nu si
daca întreprinderea e o institutie financiara care acorda
un avans); încasarile din
rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate catre alte parti (nu în cazul
unei institutii financiare).

Activitatile de finantare sunt activitati ce constau în schimbari ale dimensiunii
si componentei capitalului propriu si datoriilor unei întreprinderi. În aceasta
categorie se încadreaza: încasarile în numerar ca urmare a emisiunii de actiuni;
platile în numerar catre actionari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile
întreprinderii; încasarile în numerar ca urmare a emisiunii de obligatiuni;
încasarile aferente unor credite obtinute; rambursarile în numerar ale creditelor
contractate.


Mod de
întocmire întocmire

Situatia fluxurilor de trezorerie poate fi întocmita utilizând metoda directa sau
metoda indirecta. Dorind sa scoatem în evidenta legatura dintre profit si
disponibilitati, vom prezenta si exemplifica doar metoda indirecta.

Pentru a întocmi Situatia fluxurilor de trezorerie vom evidentia separat
tranzactiile aferente celor trei tipuri de activitati. Calculul fluxurilor de numerar
din activitati de exploatare prin metoda indirecta se realizeaza pornind de la
rezultatul înaintea impozitarii.

Rezultatul înainte de impozitare este corectat (ajustat) astfel:

•
se anuleaza
impactul elementelor non-numerar; de exemplu cheltuielile cu
amortizarea, cheltuielile privind deprecierea activelor, veniturile din anularea
deprecierii activelor (cheltuielile se aduna, iar veniturile se scad);
•
se anuleaza impactul oricarui element pentru care efectele asupra numerarului
sunt fluxurile de numerar din activitatile de investitii sau finantare; de exemplu,
în cazul unei vânzari de active imobilizate, se scade valoarea veniturilor din
vânzarea activelor si se aduna cheltuielile privind activele cedate, pentru a se
neutraliza efectul asupra profitului din exploatare;
•
se ia în calcul modificarea stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare ce a
avut loc între începutul si sfârsitul perioadei. Astfel, principiul contabilitatii de
angajamente este înlocuit cu acela al contabilitatii de casa. Variatia creantelor
împreuna cu veniturile din vânzari genereaza încasari din vânzari. Variatia
stocurilor si a datoriilor adaugate cheltuielilor corespunzatoare genereaza plati
din exploatare catre furnizori, salariati, asigurari sociale, institutii de credit etc.
Diminuarea stocurilor sau creantelor din exploatare se aduna, iar cresterea
acestora se scade. Majorarea datoriilor din exploatare se aduna, iar micsorarea
acestora se scade.
În urma acestor ajustari obtinem valoarea numerarului net provenit din
activitati de exploatare.

În cazul fluxurilor de numerar din activitati de investitie valoarea încasarilor
generate de astfel de activitati se aduna, iar valoarea platilor se scade. Se obtine
numerarul net provenit (daca valoarea obtinuta e pozitiva) / folosit (daca valoarea
obtinuta e negativa) din / în activitati de investitii.

Pentru fluxurile de numerar din activitati de finantare valoarea încasarilor
generate de activitatile de finantare se aduna, iar valoarea platilor se scade. Se
obtine numerarul net provenit (daca valoarea obtinuta e pozitiva) / folosit (daca
valoarea obtinuta e negativa) din / în activitati de finantare.

Exemplu de întocmire a tabloului fluxurilor de numerar

Pentru întocmirea Situatiei fluxurilor de trezorerie a S.C. FRIENDS S.A., vom
avea ca baza de pornire informatiile din bilantul si contul de profit si pierdere de
la sfârsitul anului N. În bilant, din necesitati informationale, amortizarile si
deprecierile de active sunt prezentate separat (ca linii distincte ce sunt scazute din
valoarea activului). A fost introdusasi o coloana de variatii în care sunt
evidentiate modificarile între anul N si anul N-1.Contul de profit si pierdere a fost
prezentat schematic, sub forma de T.


Bilant diferential
-mii lei-
Elemente bilantiere N-1 N Variatia (N – N-1)
Masini, utilaje si instalatii de lucru 35.000 25.000 -10.000 . *
Amortizarea instalatiilor tehnice si masinilor (3.500) (5.000) + (1.500) . *
Marfuri 33.450 18.450 -15.000 .
Provizioane pentru deprecierea marfurilor (1.000) 0 - (1.000) .
Clienti 33.975 23.975 -10.000 .
Conturi curente la banci 20.000 72.250 +52.250 .
TOTAL ACTIV 117.925 134.675 16. 750
Capital social 20.000 20.000 0
Rezerve legale 1.500 1.500 0
Rezultat reportat 28.500 58.500 +30.000 .**
Profit si pierdere 30.000 4125 -25.875 .**
Credite bancare pe termen lung si mediu 0 12.000 +12.000 .
Furnizori 30.425 22.000 -8.425 .
Impozit pe profit 7.500 10.375 + 2.875 .**
TVA de plata
0 6.175 +6.175 .
TOTAL PASIV 117.925 134.675 16.750

Contul de profit si pierdere

-mii lei-

CHELTUIELI VENITURI

Cheltuieli privind marfurile 15.000 Venituri din vânzarea
Cheltuieli privind activele cedate 9.000 marfurilor 20.000
Cheltuieli de exploatare privind Venituri din vânzarea activelor
amortizarea imobilizarilor 2.500 si din alte operatiuni de capital 12.500
Cheltuieli cu impozitul pe profit 2.875 Venituri din anularea
deprecierii marfurilor 1.000
REZULTAT (PROFIT) 4125

Pornind de la aceste informatii vom întocmi Situatia fluxurilor de trezorerie.
Suma celor trei fluxuri de numerar - din exploatare, din investitii si din finantare trebuie
sa fie egala cu variatia numerarului între începutul si sfârsitul exercitiului.
În cazul nostru, este vorba de variatia disponibilitatilor din contul de la banca, si
anume suma de 52.250.000 lei. Modificarile generate de tranzactiile desfasurate
de S.C. FRIENDS S.A. sunt reflectate în coloana de variatii ale elementelor din
bilant. Modul de calcul al elementelor utilizate în aceasta situatie care au necesitat
prelucrari suplimentare va fi prezentat mai jos.

Mentionam ca
S.C. FRIENDS S.A. a vândut un utilaj pentru suma de
12.500.000, costul de achizitie al acestuia fiind de 10.000.000 lei, iar amortizarea
înregistrata de 1.000.000 lei, tranzactie ce va fi luata în calcul în cadrul activitatii
de investitii. Creanta de 12.500.000 lei a fost încasata în cursul anului.

* Suma de 10.000.000 lei, reprezentând valoarea de intrare a utilajului vândut, are
corespondent în cadrul situatiei fluxurilor de numerar în 9.000.000 lei - Cheltuieli
privind activele cedate si 1.000.000 lei amortizare. În consecinta, amortizarea
aferenta
anului N este compusa din 1.500.000 lei (reprezentând variatia amortizarii) +
1.000.000 lei (suma
cu care a fost diminuata amortizarea în anul N datorita
descarcarii din gestiune a utilajului vândut). Obtinem 2.500.000 lei - Cheltuieli de
exploatare privind amortizarea imobilizarilor.
** Variatiile acestor trei elemente însumate reprezinta valoarea profitului din anul
N înaintea impozitarii (30.000.000 lei – 25.875.000 lei + 2.875.000 lei =

= 7.000.000 lei) de la care se porneste pentu a întocmi Situatia fluxurilor de
trezorerie. Daca impozitul pe profit aferent anului N-1 ar fi fost platit în exercitiul
N, suma platita se scadea din fluxurile de numerar ale activitatii de exploatare.
Profitul înainte de impozitare si elemente extraordinare se obtine mai simplu
folosind datele din Contul de profit si pierdere al anului N, astfel: Profit +
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 4.125.000 lei + 2.875.000 lei = 7.000.000 lei.

Situatia fluxurilor de trezorerie (prin metoda indirecta)
-lei-


Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

Profitul înainte de impozitare si elemente extraordinare
Ajustari pentru:

•
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor
•
Venituri din anularea deprecierii marfurilor
•
Venituri din vânzarea activelor
• Cheltuieli privind activele cedate
Profit din exploatare înainte de modificarile capitalului
(activului) circulant
•
Scaderea stocurilor
•
Diminuare creante fata de clienti
•
Plata datoriilor fata de furnizori
•
Cresterea datoriilor fata de stat ( TVAcol )
Numerarul net provenit din activitati de exploatare

Fluxuri de numerar din activitati de investitie

Încasari din vânzarea de utilaje

Numerarul net provenit din activitati de investitie

Fluxuri de numerar din activitati de finantare

Încasari din împrumuturi pe termen lung

Numerarul net provenit din activitati de finantare

Cresterea neta de numerar si echivalente ale
numerarului
Numerar si echivalente de numerar la începutul
perioadei
Numerar si echivalente de numerar la sfârsitul
perioadei

Nota: vezi si Anexa 2 care prezinta exemplul S.C. MONYKOS.


11.4. Exercitii si probleme
1) Ce reprezinta trezoreria?
2) Care este structura trezoreriei?

Numerar

7.000.000

2.500.000

(1.000.000)
(12.500.000)
9.000.000

5.000.000

15.000.000

10.000.000

(8.425.000)
6.175.000

27.750.000

12.500.000

12.500.000

12.000.000

12.000.000

52.250.000

20.000.000

72.250.000


3) Ce sunt acreditivele?

4) Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a trezoreriei:

a) conturi la banci;

b) investitii financiare pe termen scurt;

c) casa;

d) titluri de participare;

e) acreditive.

5) Ce fel de sold poate avea contul Conturi curente la banci?

6) Ce fel de sold poate avea contul Casa?

7) Cum se înregistreaza transferurile de disponibilitati banesti între conturile bancare si casierie?

8) Ce relatii pot exista între plati si cheltuieli?

9) Ce relatii pot exista între încasari si venituri?

10) Ce elemente cuprinde activitatea de exploatare?

11) Ce elemente cuprinde activitatea de finantare?

12) Ce elemente cuprinde activitatea de investitii?

13) Se dau urmatoarele informatii extrase din bilantul si contul de profit si pierdere aferente S.C.
ANOMIS S.A.:

• Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
1.000.000 lei;
• Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
250.000 lei;
• Profit si pierdere -1.250.000 lei (pierdere);
• Masini utilaje si instalatii de lucru 10.000.000 lei;
• Materii prime 5.000. 000 lei;
• Conturi curente la banci 17.00.000 lei;
• Capital social 25.000.000 lei;
• Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni 2.000.000 lei;
• Furnizori 5.000.000 lei.
Stiind ca societatea comerciala este înfiintata la 1 ianuarie anul N si ca suma de 10.000.000 lei
reprezentând datoria fata de furnizorul de imobilizari a fost achitata în cursul anului, întocmiti
Situatia fluxurilor de trezorerie. Pentru calculul fluxului de numerar din activitatea de exploatare
se va utiliza metoda indirecta.