DELIMITARI SI CONTURI DE CAPITALURI

Structuri

4.1. Delimitari si structuri privind capitalurile
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor în activele unei
întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia. Se observa ca marimea
capitalului, în ansamblul sau, este dependenta de evaluarea activelor si datoriilor.
Capitalul reprezinta sursa de provenienta
a activelor unei întreprinderi. Acesta este
de doua feluri: capital propriu si capital strain.

Capitalul propriu este partea de capital pusa la dispozitia întreprinderii de
catre proprietari: întreprinzatori individuali, asociati sau actionari si apartine de
drept acestora.

În structura capitalului propriu se includ urmatoarele elemente: capital subscris
(varsat si nevarsat), prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve (legale,
pentru actiuni proprii, statutare sau contractuale, alte rezerve), rezultatul reportat,
rezultatul exercitiului financiar.

Capitalul strain este partea din capital (împrumutat) care provine de la terte
persoane în raport cu întreprinderea si care este rambursabil la un anumit termen.
Acest termen poate fi lung -peste un an - sau scurt - sub un an.

În structura capitalului strain se cuprind urmatoarele elemente: împrumuturi
din emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung, datorii legate de
imobilizarile financiare, alte împrumuturi si datorii, dobânzi aferente
împrumuturilor si datoriilor asimilate.

Capitalul propriu împreuna cu capitalul strain pe termen lung formeaza


capitalul permanent.

Capitalul propriu se formeaza initial din aporturi la societate aduse de catre
asociati si/sau actionari. Aportul reprezinta valoarea pe care acestia se angajeaza
sa o aduca la societate si este de doua
feluri: în bani si în natura – sub forma
diferitelor categorii de active imobilizate sau de active circulante.

Capitalul social este fractionat în parti egale, numite actiuni în cazul
societatilor de capitaluri si parti sociale în cazul societatilor de persoane. Marimea
actiunilor si/sau partilor sociale se stabileste de la înfiintarea societatilor prin
statutul acestora si poarta denumirea de valoare nominala a actiunilor sau partilor
sociale. Valoarea nominala reprezinta o fractiune din capitalul unei societati,
stabilita în marimi egale si care serveste la calcularea capitalului social, astfel:

a. CS = Nr.A x VN
sau
b. CS = Nr.P.S x VN,
unde:
CS = capital social;
Nr. A = numarul de actiuni;
Nr. P.S. = numarul de parti sociale;
VN = valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.
Actiunile, ca fractiuni din capitalul unei societati au si un purtator material,
prezentându-se ca niste înscrisuri (acte de valoare).

Astfel, actiunile sunt hârtii (acte) de valoare care dau dreptul posesorilor
acestora (persoane fizice sau juridice) de a participa la formarea capitalului unei
societati comerciale. Persoanele care se angajeaza sa contribuie la constituirea
capitalului unei societati comerciale si sa cumpere actiunile acesteia se numesc


actionari. Cumparatorul actiunilor unei societati comerciale, respectiv posesorul
acestora, devine coproprietar al întreprinderii respective, fapt pentru care actiunile
reprezinta pentru el titluri de proprietate.

4.2. Conturi privind capitalul propriu
Capital

Caracterizarea
conturilor

Cu ocazia înfiintarii unei societati comerciale si formarii capitalului acesteia au
loc o serie de operatii economico-financiare, cum sunt:

•
efectuarea cheltuielilor de constituire;
•
subscrierea capitalului;
•
varsarea capitalului.
Cheltuielile de constituire sunt efectuate de catre initiatorii societatii
comerciale numiti fondatori. Ele constau din cheltuieli de înscriere a societatii ca
persoana juridica, cheltuieli cu editarea actiunilor, cheltuieli de publicitate si
altele.

Subscrierea capitalului este operatia prin care subscriptorul declarasi semneaza
pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la
constituirea unei societati comerciale. O societate se poate constitui numai daca
întregul ei capital a fost subscris. Aportul în natura, constând din bunuri
disponibile, trebuie depus integral la societate în momentul constituirii. În ceea ce
priveste aportul în bani, o parte din acesta se poate depune la data constituirii
societatii, iar cealalta parte poate fi depusa
ulterior, într-un interval de timp care sa
nu depaseasca un an.

Varsarea capitalului este operatia de depunere la societate a aporturilor în bani
si în natura subscrise.

Pentru evidentierea actiunilor subscrise si a aportului în bani si în natura,
precum si a altor tranzactii în legatura cu formarea capitalului unei societati
comerciale, în contabilitate sunt folosite urmatoarele conturi:

• Decontari cu asociatii privind capitalul
• Capital
• Conturi de mijloace economice
Dupa continutul economic, contul Decontari cu asociatii privind capitalul este
un cont de active circulante în decontare (creante), iar dupa functia contabila este
un cont bifunctional. La constituirea sau majorarea capitalului unei societati
comerciale, acest cont are functia contabila de activ. Având în vedere ca, în cazul
retragerilor de capital de catre actionari sau asociati în acest cont se va înregistra
initial o datorie fata de actionari/asociati, am preferat sa prezentam contul
Decontari cu asociatii privind capitalul drept cont bifunctional.
În debitul acestui cont sunt reflectate:

•
în cazul constituirii unei entitati economice (societati comerciale), aporturile în
bani si în natura subscrise (promise) de actionari sau asociati;
•
pe parcursul activitatii economice, alocarea primelor de capital;
•
în cazul retragerii capitalului sau al încetarii activitatii, sumele achitate
actionarilor/asociatilor.
În creditul acestui cont sunt reflectate:

•
în cazul constituirii unei entitati economice (societati comerciale), depunerea
aportului subscris;
• în cazul retragerii capitalului sau al încetarii activitatii, capitalul social retras.
Soldul este debitor si reflecta aporturi în bani si în natura subscrise si nedepuse la
societate. În cazul în care are loc o retragere a actionarilor, pâna
în momentul în

care societatea va plati suma de bani datorata, contul Decontari cu asociatii
privind capitalul va prezenta sold final creditor.

Contul Capital este utilizat pentru evidentierea capitalului subscris si varsat în
naturasi în bani de catre actionari sau asociati precum si a majorarilor si a
reducerilor de capital pe parcursul functionarii societatii. Dupa continutul
economic este cont de surse proprii, iar dupa functia contabila este cont de pasiv.
Creditul acestui cont reflecta: capitalul subscris de actionari sau asociati, în bani
si/sau în natura; rezervele destinate cresterii capitalului; profitul realizat în
exercitiul anterior destinat cresterii capitalului; primele de capital încorporate în
capital. Debitul acestui cont reflecta: capitalul retras de actionari sau asociati;
pierderile din exercitiul anterior care diminueaza capitalul; valoarea actiunilor
proprii anulate. Soldul acestui cont este creditor si reflecta capitalul existent.

Deoarece exista
un decalaj de timp între momentul subscrierii si cel al
depunerii aporturilor la societate si pentru ca aporturile în bani pot fi depuse în
mai multe transe, contul sintetic de gradul I Capital, functioneaza desfasurat pe
conturi sintetice de gradul II, astfel:

• Capital subscris nevarsat;
• Capital subscris varsat;
• Patrimoniul regiei;
• Patrimoniul public.
Tranzactia 1. Se constituie S.C. ANOMIS cu un capital de 500.000.000 lei; un
numar de 20 de persoane subscriu sa cumpere cele 10.000 actiuni puse în vânzare
la valoarea nominala de 50.000 lei. Din cele 10.000 de actiuni subscrise 5.000
sunt actiuni pentru aport în natura, constituit din urmatoarele bunuri: o casa în
valoare de 200.000.000 lei si un autocamion în valoare de 50.000.000 lei.

Constituirea unei societati comerciale presupune întotdeauna parcurgerea a trei
etape:

1.1. Se înregistreaza capitalul subscris:
CS = 10.000 A x 50.000 lei/A = 500.000.000 lei
Analiza: Subscrierea capitalului produce o crestere a dreptului de creanta (A+) al
societatii asupra subscriptorilor (dreptul de a primi de la acestia contravaloarea
aporturilor subscrise) si, totodata, produce o crestere a capitalului subscris dar
nevarsat (P+). Cresterea de activ se reflecta în debitul contului Decontari cu
asociatii privind capitalul, iar cresterea de pasiv în creditul contului Capital
subscris nevarsat.
Formula contabila este urmatoarea:

Decontari
cu asociatii
privind capitalul

=

1.2. Se înregistreaza depunerea aporturilor subscrise:
1.2.1. Depunere în natura
•
o casa 200.000.000 lei/50.000 lei/A = 4.000A

•
un autocamion 50.000.000 lei/50.000 lei/A = 1.000A
TOTAL 250.000.000 lei 5.000A
Capita
l
subscr
is
nevars
at

500.000.000 lei

Analiza: Depunerea aporturilor subscrise în natura determina cresterea
elementelor de imobilizari corporale, constructii si mijloace de transport (A+) si
micsorarea dreptului de creanta asupra subscriptorilor (A-). Cresterea de activ se
înregistreaza în debitul conturilor Constructii, respectiv Mijloace de transport si
scaderea de activ se reflecta în creditul contului Decontari cu asociatii privind
capitalul.
Formula contabila este urmatoarea:

%= Decontari 250.000.000 lei

cu asociatii

privind capitalul

Constructii 200.000.000 lei

Mijloace de transport

50.000.000 lei
1.2.2. Depunere în numerar
5.000A x 50.000 lei/A = 250.000.000 leiAnaliza: Depunerea aporturilor subscrise în numerar determina cresterea
disponibilului în contul de la banca (A+) si scaderea dreptului de creanta asuprasubscriptorilor (A-). Cresterea de activ se înregistreaza în debitul contului Conturi
curente la banci iar scaderea de activ se înregistreaza în creditul contului
Decontari cu asociatii privind capitalul.

Conturi Decontari cu

curente la = asociatii privind250.000.000 lei

banci capitalul

1.3. Se înregistreaza
trecerea capitalului din categoria capital subscris nevarsat
în categoria capital subscris varsat.
Analiza: Depunerea aporturilor subscrise determina micsorarea capitalului
subscris nevarsat (P-) si majorarea capitalului subscris varsat (P+). Diminuarea de
pasiv se înregistreaza
în debitul contului Capital subscris nevarsat, iar majorarea
de pasiv se înregistreaza în creditul contului Capital subscris varsat:

Capital= Capital 500.000.000 lei
subscris subscris varsat
nevarsat

Schema legaturilor functionale dintre conturile utilizate se prezinta astfel:

D Capital subscris nevarsat CD Decontari cu asociatii

C

1.2.1.
D Constructii C

 (4)
200.000.000
200.000.000
D Mijloace de transport C
50.000.000
S.d
50.000.000
D Conturi curente la banci C
250.000.000
250.000.000
1.3.
1.2.2.
500.000.0
00
500.000.0
00
privind capitalul

1


.

500.000.000 500.000.000
500.000.000500.000.000

250.000.
000
250.000.
000
500.000.
000
D Capital subscris varsat C

500.000.000
500.000.000S.
d


Restituire
capital social

Alte conturi

Un alt aspect legat de contabilitatea capitalului social este cel referitor la
diminuarea capitalului social. Aceste aspecte vor fi tratate în cadrul paragrafelor
urmatoare, în momentul prezentarii celorlalte elemente de capitaluri proprii, care
se modifica în aceste situatii. În cazul diminuarii capitalului social, vom trata în
cadrul acestui paragraf doar diminuarea capitalului social ca urmare a retragerii
actionarilor/asociatilor. Alte situatii privind diminuarea capitalului social se vor
regasi, de asemenea, în paragrafele urmatoare.

Tranzactia 2. La solicitarea unor actionari se aproba de catre A.G.A. capitalul de
restituit acestora în valoare de 100.000.000 lei. Ulterior, se restituie capitalul
respectiv.

2.1. Retragerea capitalului
Analiza: Retragerea capitalului social de catre actionari/asociati determina
cresterea datoriei întreprinderii fata de actionari (P+) la elementul Decontari cu
asociatii privind capitalul concomitent cu diminuarea capitalului social (P-) la
elementul Capital subscris varsat. Conturile utilizate sunt: Decontari cu asociatii
privind capitalul, cont bifunctional, cu functie contabila de pasiv, se crediteaza cu
cresterea de pasiv; Capital subscris varsat, cont de pasiv, se debiteaza cu
micsorarea de pasiv.
Formula contabila este urmatoarea:

Capital subscris
varsat
= Decontari cu
asociatii
privind
capitalul
100.000.000
lei
2.2. Plata capitalului retras

Analiza: Restituirea capitalului genereaza stingerea obligatiei fata de actionari (P-)
si diminuarea disponibilului din contul de la banca
(A-). Conturile utilizate:
Decontari cu asociatii privind capitalul, cont bifunctional cu functie de pasiv, se
debiteaza cu micsorarea de pasiv; Conturi curente la banci, cont de activ, se
crediteaza cu micsorarea de activ.
Formula contabila este urmatoarea:

Decontari cu = Conturi 100.000.000 lei
asociatii curente la
privind banci
capitalul

Asa cum s-a vazut, capitalul subscris si varsat se înregistreaza distinct în
contabilitate, pe baza actelor de constituire a societatii si a documentelor
justificative privind depunerea aporturilor si efectuarea varsamintelor. Pe
parcursul functionarii societatii, capitalul ei se modifica în sensul cresterii sau al
micsorarii.

Principalele tranzactii care au loc si se înregistreaza
în contabilitate, în legatura
cu majorarea capitalului, sunt urmatoarele: emisiunea si subscrierea de actiuni noi,
trecerea la capital a rezervelor, a primelor, a cotelor-parti din profit si altele.

Evenimentele care se înregistreaza în contabilitate privind micsorarea
capitalului societatii sunt: retragerea de catre actionari sau asociati a unei parti din


aporturile depuse, rascumpararea actiunilor si anularea lor, acoperirea unor
pierderi din anii precedenti pe seama capitalului si alte operatii.

Pentru reflectarea contabila a acestor tranzactii, evenimente, în afara conturilor
Decontari cu asociatii privind capitalul si Capital mai sunt utilizate urmatoarele
conturi sintetice de gradul I: Prime de capital, Rezerve din reevaluare, Rezerve,
Rezultatul reportat, Profit si pierdere si altele.

Primele de capital reprezinta diferenta dintre valoarea realasi valoarea
nominala a actiunilor si/sau partilor sociale. Ele se determina cu ocazia emisiunii
de actiuni noi, cu ocazia depunerii aporturilor în natura la societate si cu ocazia
fuziunii mai multor societati comerciale.

Contul Prime de capital, dupa continutul economic este un cont de surse
proprii, iar dupa functia contabila
este un cont de pasiv, care înregistreaza primele
de capital. Creditul acestui cont reflecta primele de emisiune, de fuziune sau de
aport la capital. Debitul acestui cont reflecta valoarea primelor de capital,
încorporate în capitalul social precum si a celor trecute la rezerve. Soldul acestui
cont este creditor si reflecta primele existente.

Determinarea primelor de capital cu ocazia emisiunii de actiuni noi, a fuziunii
si a aporturilor se face tinând seama de cele doua valori ale actiunilor: valoarea
nominala stabilita prin statutul societatii, care nu se schimbasi valoarea actuala
sau reala a actiunilor.

Tranzactia 3. Dupa
trei ani de la înfiintare

S.C. ANOMIS cu un capital initial de 500.000.000 lei, format din 10.000 de
actiuni cu valoare nominala de 50.000 lei/actiune, AGA decide majorarea
capitalului cu 100.000.000 lei prin emisiunea de actiuni noi.
Pornind de la formula de calcul a capitalului social:
CS = Nr. A x VN rezulta ca trebuie emise si subscrise 2.000 de actiuni noi. Dar
vânzarea catre actionari se face la valoarea actuala, care este de 62.000 lei/actiune.
2.000 A x 62.000 lei/A = 124.000.000 lei
2.000 A x 50.000 lei/A = 100.000.000 lei
Prima de emisiune = 24.000.000 lei
Analiza: Subscrierea unor actiuni noi cu prima de emisiune, determina cresterea
dreptului de creanta
asupra subscriptorilor, (A+) o crestere a capitalului cu
valoarea nominala a noilor actiuni (P+) si o crestere tot în pasiv cu diferenta dintre
valoarea actualasi cea nominala a actiunilor la elementul prime de emisiune (P+).

Conturile utilizate sunt: Decontari cu asociatii privind capitalul, cont de activ,
se debiteaza cu cresterea creantei respective în suma de 124.000.000 lei, contul
Capital subscris nevarsat, cont de pasiv, se crediteaza cu cresterea capitalului în
suma de 100.000.000 lei si contul Prime de emisiune, cont de pasiv, se crediteaza
cu cresterea primelor de emisiune în suma de 24.000.000 lei.
Formula contabila este:

Decontari cu asociatii = % 124.000.000 lei
privind capitalul
Capital subscris 100.000.000 lei
nevarsat
Prime de emisiune 24.000.000 lei

Tranzactia 4. Încasarea contravalorii actiunilor vândute (vezi operatia 1.2.2.)


Conturi = Decontari cu 124.000.000 lei
curente la asociatii privind
banci capitalul

Tranzactia 5. Trecerea capitalului din categoria capital subscris nevarsat în
categoria capital subscris varsat (vezi operatia 1.3.).

Capital = Capital subscris 100.000.000 lei
subscris varsat
nevarsat

Tranzactia 6. Se înregistreaza utilizarea primelor de emisiune astfel: 10.000.000
lei pentru majorarea capitalului si 4.000.000 lei pentru majorarea rezervelor.
Analiza: Îcorporarea primelor în capital si rezerve determina micsorarea primelor
de emisiune
(P-)si majorarea capitalului subscris varsat si rezervelor (P+). Micsorarea
elementului de pasiv se înregistreaza în debitul contului Prime de emisiune, iar
cresterile de pasiv se înregistreaza în creditul conturilor: Capital subscris varsat si

Rezerve.
Formula contabila este:
Prime de
emisiune
=
Capital subscris
varsat
Rezerve
% 14.000.000 lei
10.000.000 lei
4.000.000 lei
Rezervele din reevaluare se constituie cu ocazia reevaluarii activelor

imobilizate. Ele se determina ca diferenta
între valoarea de reevaluare si valoarea
contabila a bunurilor respective.

Contul Rezerve din reevaluare este un cont de surse proprii cu functie contabila
de pasiv ce tine evidenta diferentelor constatate la reevaluarea activelor. Se
crediteaza cu diferentele din reevaluare pozitive, constatate cu ocazia reevaluarii
activelor imobilizate. Se debiteaza
cu diferentele din reevaluare utilizate în scopul
majorarii capitalului. Soldul este creditor si reflecta rezervele din reevaluare
existente.

Tranzactia 7. S.C. ANOMIS constata, în urma reevalurii, ca terenul cu valoarea
de 100.000.000 lei, are o valoare de 138.000.000 lei. Se înregistreaza diferenta de
valoare constatata.
Analiza: Reevaluarea terenului determina o crestere la elementul terenuri (A+) si

o crestere la elementul rezerve din reevaluare (P+). Cresterea de activ de
38.000.000 lei se înregistreaza în debitul contului Terenuri, iar cresterea de pasiv
de 38.000.000 lei se înregistreaza în creditul contului Rezerve din reevaluare.
Formula contabila este:
Terenuri = Rezerve din reevaluare 38.000.000 lei

Tranzactia 8. Rezervele din reevaluare sunt utilizate pentru majorarea capitalului
întreprinderii.
Analiza: Majorarea capitalului determina o micsorare a rezervelor din reevaluare
(P-) si o crestere a capitalului (P+). Conturile utilizate sunt: Rezerve din
reevaluare, cont de pasiv, se debiteaza cu micsorarea de pasiv si contul Capital
subscris varsat, cont de pasiv, se crediteaza cu cresterea de pasiv.


Rezerve din = Capital subscris varsat 38.000.000 lei
reevaluare

Schema legaturilor functionale dintre conturile utilizate :

D Capital subscris varsat CD Rezerve din reevaluare CD Terenuri C

510.000.00
0
38.000.000
38.000.000 38.000.000
100.000.000
38.000.000
548.000.00
0
38.000.000 38.000.000 S.f.
138.000.000
8 7
Rezervele sunt surse proprii create prin autofinantare, adica atât prin
repartizarea unor cote-parti din profitul obtinut, cât si prin trecerea unor surse
proprii cum sunt primele de capital si rezervele din reevaluare, la rezerve, în
scopul conservarii capitalului.

Se pot constitui mai multe feluri de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare,
rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve.

Rezervele legale se constituie anual în conformitate cu prevederile legale, iar în
caz de diminuare se completeaza conform prevederilor legale. Sunt utilizate
pentru acoperirea pierderilor din exercitiul financiar.

Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net obtinut
conform prevederilor din statutul societatii si sunt utilizate, în special, pentru a fi
încorporate în capital.

Rezervele pentru actiuni proprii se constituie din profit atunci când o societate
pe actiuni îsi rascumpara actiunile aflate în circulatie. Constituirea lor are ca scop
protectia creditorilor, ale caror creante sunt asigurate prin pastrarea nivelului
capitalului întreprinderii din momentul în care aceasta a intrat în relatii cu
creditorii.

Alte rezerve sunt rezerve neprevazute de lege sau de statutul societatii si se
constituie în mod facultativ din profitul net obtinut. Aceste rezerve sunt utilizate
pentru acoperirea pierderilor, pentru cresterea capitalului sau în alte scopuri, în
conformitate cu hotarârile adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor.

Contul Rezerve este un cont de surse proprii cu functie contabila de pasiv.
Creditul acestui cont reflecta rezervele constituite. Debitul acestui cont reflecta
rezervele utilizate. Soldul este creditor si reflecta rezervele existente.

Contul sintetic de gradul I Rezerve functioneaza desfasurat pe conturi sintetice
de gradul II, deschise pe feluri de rezerve, astfel:

• Rezerve legale
• Rezerve pentru actiuni proprii
• Rezerve statutare sau contractuale
• Alte rezerve
Tranzactia 9. S.C. ANOMIS constituie rezerve din profitul obtinut în suma de

45.000.000 lei.
Analiza: Repartizarea unei cote din profit determina majorarea elementului
repartizarea profitului concomitent cresterea elementului rezerve. Cresterea de
activ se înregistreaza în debitul contului Repartizarea profitului, iar cresterea de
pasiv se înregistreaza în creditul contului Rezerve.

Formula contabila este:

Repartizarea profitului = Rezerve 45.000.000 lei

Rezultatul exercitiului poate fi profit sau pierdere. Pierderea rezultata urmeaza
a se acoperi ulterior, fapt pentru care la sfârsitul anului este reportata anului
urmator. Profitul obtinut este repartizat pe destinatiile legale si statutare, astfel:

• pentru constituirea de rezerve;
• pentru constituirea fondului de participare a salariatilor la profit;
• pentru acoperirea pierderilor din anii anteriori;
• pentru constituirea dividendelor de plata;
• alte destinatii.
Daca, dupa repartizarea profitului pe destinatii, mai ramâne profit nerepartizat,
acesta este reportat anului urmator.

4. 3. Prezentarea informatiilor privind situatia modificarilor capitalului propriu
Reglementarile privind Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din România impun întocmirea
si prezentarea situatiei modificarilor capitalului propriu ca pe o componenta distincta a situatiilor
financiare.

SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU

la data de 31 decembrie 2000

Mii lei

Element
al capitalului
propriu
Sold la
1
ianuarie
Cresteri Reduceri
Sold la
31 decembrie Total, din
care
Prin
transfer
Total,
din care
Prin
transfer
0 1
2 3 4 5 6
Capital subscris 8.817.500 10.000.000 20.000 18.817.500
Prime de capital 3.560.000 3.560.000
Rezerve din
reevaluare
Rezerve legale 451.969 440.000 891.969
Rezerve pentru
actiuni proprii
3.519.211
3.519.211
Rezerve
statutare sau
contractuale
Alte rezerve 5520 108747 20.000 20.000 94.267
Rezerve din
conversie
Rezultat
reportat


0 1
2 3 4 5 6
Profit
nerepartizat
Pierdere
neacoperita
Rezultatul
reportat
provenit din
adoptarea
pentru prima
data a AS, mai
putin AS 29
Sold creditor
Sold debitor
Rezultatul
reportat
provenit din
modificarile
politicilor
contabile
Sold creditor
Sold debitor
Rezultat
reportat
provenit din
corectarea
erorilor
fundamentale
Sold creditor
Sold debitor
Rezultat
reportat
reprezentând
surplusul
realizat din
rezerve din
reevaluare
Rezultatul
exercitiului
financiar
Sold creditor 19.000.00 19.000.000
Sold debitor 0

Asa cum se observa din schema de mai sus, situatia cuprinde o prezentare a soldurilor de
deschidere si de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul
reportat si rezultatul exercitiului si a modificarilor acestora, indicându-se: (1) suma la începutul
exercitiului financiar; (2) sumele transferate în sau din cont în timpul exercitiului; (3) natura, sursa
sau destinatia oricaror astfel de transferuri; (4) suma ramasa la sfârsitul exercitiului financiar.

Capital subscris S.C. ANOMIS înregistreaza la 31 decembrie 2000 18.817.500
mii lei capital subscris. Cresterea se datoreaza subscrierii de noi
actiuni în suma de
9.980.000 mii lei si din rezerve 20.000 mii lei .
Primele de capital Societatea a emis noi actiuni, la o valoare de emisiune mai mare
decât valoarea nominala, rezultând prime de capital în suma de
3.560.000 mii lei.


Rezerve legale Soldul în suma de 891.969 mii lei la
31 decembrie 2000 rezulta din cresterea cu 440.000 mii lei a
rezervelor în urma repartizarii profitului.
Alte rezerve S.C. ANOMIS înregistreaza în cursul exercitiului 2000 o crestere
a elementului alte rezerve în suma de 108747 mii lei, din care s-a
transferat la capitalul subscris suma de 20.000 mii lei, rezultând un sold
final la
31
decembrie 2000 de 94.267 mii lei.
Rezultatul
exercitiului
Pe parcursul exercitiului financiar S.C. ANOMIS înregistreaza
profit în suma de 19.000.000 mii lei ca excedent al veniturilor fata
de cheltuieli.

Nota: vezi si Anexa 2, care prezinta exemplul S.C. MONYKOS.


4.4. Exercitii si probleme
1) Ce structuri de capitaluri proprii cunoasteti?
2) Cum se formeaza capitalul propriu?
3) Cum se calculeaza capitalul propriu?
4) Cum se calculeaza capitalul permanent?
5) Ce stiti despre actiuni? Dar despre actionari?
6) La ce valoare se gasesc actiunile si/sau partile sociale în capitalul social?
7) Din ce poate fi alcatuit capitalul social?
8) Cum se calculeaza valoarea primelor de capital?
9) Prezentati tranzactiile care au loc cu ocazia constituirii unei societati comerciale si formarea


capitalului acesteia?
10) Care sunt conturile utilizate pentru evidentierea actiunilor subscrise, a aporturilor în bani si în

naturasi a capitalului constituit?

11) Ce stiti despre conturile Decontari cu asociatii privind capitalul si Capital?

12) Care sunt caile de crestere si de micsorare a capitalului?

13) Care sunt conturile în care se înregistreaza alte elemente de capitaluri proprii?

14) Ce stiti despre primele de capital?

15) Ce stiti despre rezervele din reevaluare?

16) Ce stiti despre rezerve si cum se realizeaza evidenta acestora?


17) Care este formula contabila corecta de înregistrare a subscrierii capitalului social?

a.
Capital subscris = Decontari cu asociatii privind
nevarsat capitalul
b.
Decontari cu asociatii = Capital subscris varsat
privind capitalul
c.
Decontari cu asociatii = Capital subscris nevarsat
privind capitalul
d.
Decontari cu asociatii = Rezultatul reportat
privind capitalul
e.
Rezultatul reportat = Capital subscris nevarsat
18) Care este formula contabila corecta de înregistrare a depunerii aporturilor în bani la societate?

a.
Decontari cu asociatii = Capital subscris nevarsat
privind capitalul
b.
Decontari cu asociatii = Capital subscris varsat
privind capitalul
c.
Capital subscris varsat = Decontari cu asociatii privind
capitalul
d.
Conturi la banci în lei = Capital subscris varsat
e.
Conturi la banci în lei = Decontari cu asociatii privind
capitalul
19) Care este formula contabila corecta de depunere ca aport în natura la societate a unui
autocamion?

a.
Terenuri = Decontari cu asociatii privind
capitalul
b.
Constructii = Decontari cu asociatii privind
capitalul
c.
Decontari cu asociatii = Capital subscris nevarsat
privind capitalul
d.
Capital subscris = Capital subscris varsat
nevarsat
e.
Mijloace de transport = Decontari cu asociatii privind
capitalul

20) Care este formula contabila corecta de înregistrare a operatiei de trecere a capitalului din
categoria Capital subscris nevarsat în categoria Capital subscris varsat?

a.
Decontari cu asociatii = Capital subscris nevarsat
privind capitalul
b.
Decontari cu asociatii = Capital subscris varsat
privind capitalul
c.
Conturi la banci în lei = Decontari cu asociatii privind
capitalul
d.
Capital subscris varsat = Capital subscris nevarsat
e.
Capital subscris = Capital subscris varsat
nevarsat
21) Care este formula contabila corecta
de înregistrare a utilizarii primelor de emisiune în scopul
majorarii capitalului?

a.
Prime de emisiune = Capital subscris nevarsat
b.
Capital subscris = Prime de emisiune
nevarsat
c.
Capital subscris = Capital subscris varsat
nevarsat
d.
Prime de emisiune = Capital subscris varsat
e.
Decontari cu asociatii = Prime de emisiune
privind capitalul
22) Care este formula contabila corecta de înregistrare a constituirii rezervelor din profit?

a.
Profit si pierdere = Rezerve
b.
Rezerve = Profit si pierdere
c.
Repartizarea profitului = Rezerve
d.
Repartizarea profitului = Profit si pierdere
e.
Profit si pierdere = Repartizarea profitului