Capitolul 7
7.1. Definirea si gruparea creantelor si datoriilor pe termen scurt
Notiune În vederea realizarii obiectului de activitate, întreprinderea intra în relatii cu
si structuri mediul economico-social. Astfel, pentru a-si asigura existentul de bunuri
economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri
necesare desfasurarii propriei activitati, aceasta intra în relatii de colaborare cu
terte persoane fizice sau juridice. În procesul de aprovizionare, întreprinderea
cumpara bunuri economice de diverse forme de la alte persoane juridice si fizice,
bunuri pentru care îsi creeaza datorii; de asemenea vinde produsul activitatii sale
în cadrul procesului de desfacere, proces în urma caruia rezulta creantele.
Creantele pe termen scurt reprezinta active ale întreprinderii rezultate în urma
tranzactiilor cu persoane juridice sau fizice, relatii în urma carora întreprinderea a
livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare si pentru care trebuie sa
primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie, într-o perioada de timp de
pâna la un an.
Conform Standardului International de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare:
Recunoastere si Evaluare, creantele întreprinderii reprezinta activele financiare
create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui
debitor, altele decât cele ce sunt initiate cu intentia de a fi vândute imediat sau în
termen scurt, care trebuie categorisite ca retinute pentru tranzactionare.
Datoriile pe termen scurt provin din tranzactiile cu persoane fizice sau juridice
(cumpararea de bunuri, lucrari sau servicii, utilizarea fortei de munca, plata
impozitelor si taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie sa
efectueze o plata sau o
contraprestatie într-o perioada de timp de pâna la un an.
Standardul International de Contabilitate IAS 1 Prezentarea Situatiilor
Financiare clasifica o datorie ca datorie curenta atunci când: (1) se asteapta sa fie
achitata
în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) este
exigibila în termen de 12 luni de la data bilantului. Datoriile comerciale trebuie
clasificate ca fiind curente, indiferent de scadenta lor.
Creantele si datoriile pe termen scurt pot fi împartite în urmatoarele categorii:
• creante si datorii comerciale;
• creante si datorii salariale;
• creante si datorii sociale;
• creante si datorii fiscale;
• creante si datorii diverse.
Creantele si datoriile comerciale sunt printre posturile recomandate de IAS 1 în
structura minimala a bilantului. Se precizeaza ca activele si datoriile fiscale
trebuie prezentate separat.
Criteriile de recunoastere a datoriilor si creantelor în bilant sunt prezentate în
IAS 39. Acestea trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte
a unui contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv,
are obligatia legala de a plati.
7.2. Creante si datorii comerciale
Creantele si datoriile comerciale reflecta relatiile întreprinderii cu alte întreprinderi legate de
aprovizionarea si desfacerea de bunuri si servicii.
Creante
comerciale
Creantele comerciale reflecta drepturile întreprin-derii fata de alte persoane
fizice sau juridice, determinate de vânzari de bunuri, executari de lucrari si
prestari de servicii, pentru care aceasta trebuie sa primeasca un echivalent valoric
sau o contraprestatie. Din categoria creantelor comerciale fac parte:
•
creantele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrari sau servicii ce
fac obiectul de activitate al întreprinderii;
•
creantele pentru efectele de credit (comerciale);
•
creantele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de alta natura,
descoperite la efectuarea receptiei acestora si care se imputa;
Aceste creante sunt evidentiate în contabilitate cu ajutorul contului Clienti.
Dupa functia contabila, contul Clienti este un cont de activ, iar dupa continutul
economic este cont de active circulante de natura creantelor. Se debiteaza cu
drepturile fata de client pentru livrarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor evaluate
la nivelul pretului de vânzare la care se adaugasi taxa pe valoare adaugata
aferenta. Se crediteaza în momentul încasarii contravalorii bunurilor, lucrarilor
sau serviciilor vândute prin debitul conturilor de mijloace banesti sau de efecte
comerciale sau, în cazul în care clientul prezinta risc de neîncasare, prin trecerea
acestuia din categoria clientilor certi (obisnuiti) în categoria clientilor incerti.
Tranzactia 1. Societatea comerciala AB S.A. vinde produse finite la pret de
vânzare de 10.000.000 lei, TVA 19%. Costul efectiv de productie al produselor
livrate a fost de 7.000.000 lei. Ulterior, AB S.A. încaseaza contravaloarea
produselor livrate prin contul de la banca.
1.1. Vânzarea produselor finite
Analiza: Vânzarea produselor finite determina o crestere a creantelor
întreprinderii (A+), a veniturilor din exploatare (P+) si a datoriei fiscale (P+).
Conturile utilizate sunt: Clienti care se debiteaza cu cresterea de creante, Venituri
din vânzarea produselor finite, care se crediteaza cu cresterea veniturilor din
exploatare si TVA colectata care se crediteaza cu cresterea datoriilor fiscale.
Formula contabila este:
Clienti = % 11.900.000 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite 10.000.000 lei
TVA colectata
1.900.000 lei
1.2. Descarcarea gestiunii
Analiza: Se recunosc costurile aferente productiei vândute (P-) si contul Variatia
stocurilor se debiteaza. Simultan se reduce stocul de produse finite (A-), iar contul
Produse finite se crediteaza.
Formula contabila este:
Variatia = Produse finite 7.000.000 lei
stocurilor
1.3. Încasarea creantei
Analiza: Încasarea contravalorii creantei determina modificari în disponibilitatile
banesti (A+) si în creantele întreprinderii (A-). Conturile utilizate sunt: Conturi
Datorii
comerciale
curente la banci, care se debiteaza cu cresterea de disponibilitati si Clienti, care se
crediteaza cu micsorarea creantelor.
Formula contabila este:
Conturi = Clienti 1.900.000 lei
curente la
banci
Tot în categoria creantelor comerciale intrasi efectele comerciale. Acestea sunt
titluri de credit de forma cambiei, biletului la ordin sau cecului care circula între
întreprinderi si atesta
angajamentul debitorului de a efectua o plata, la o data
ulterioara, numita scadenta, înscrisa pe efect. Diferenta între cambie si bilet la
ordin este în legatura cu persoana care are initiativa emiterii efectului comercial.
În cazul cambiei, creditorul (tragatorul) da un ordin debitorului (trasul) de a
efectua o plata catre creditor sau un tert
desemnat de creditor. În cazul biletului la
ordin, debitorul emite efectul comercial, angajându-se ca va efectua plata la
scadenta.
Tot în categoria creantelor comerciale poate fi inclus si contul Furnizoridebitori,
cont de activ care înregistreaza avansurile acordate de întreprindere
furnizorilor sai. Aceste avansuri constituie creante din momentul acordarii lor si
pâna în momentul aparitiei documentelor justificative ce atesta transferul dreptului
de proprietate al bunului, lucrarii sau serviciului. Se debiteaza
cu avansul acordat
furnizorilor de bunuri, lucrari sau servicii, prin creditul conturilor de mijloace
banesti si se crediteaza în momentul aparitiei datoriei fata de furnizori. Soldul
contului este debitor si reprezinta avansurile acordate.
Datoriile comerciale se refera la obligatiile întreprinderii fata de terte persoane
fizice sau juridice, rezultate din achizitia de bunuri sau utilizarea serviciilor.
Datoriile comerciale se împart în mai multe categorii, astfel:
• datorii fata de furnizorii de stocuri, lucrari si servicii;
• datorii fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale;
• datorii pentru efectele comerciale.
Aceste datorii se refera la bunurile, lucrarile si serviciile achizitionate de
întreprindere, ca exemplu, materii prime, materiale, marfuri, reparatii la bunurile
de folosinta îndelungata, servicii telefonice, postale etc.
Evidenta acestor datorii se tine cu ajutorul contului Furnizori, care este un cont
de pasiv, de datorii comerciale pe termen scurt. Se crediteaza cu valoarea
nominala
a datoriei întreprinderii fata de furnizori, valoare ce cuprinde costul de
achizitie al bunului, lucrarii sau serviciului la care se adauga TVA aferenta. Se
debiteaza cu decontarea contravalorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor. Soldul
contului este creditor si reflecta valoarea bunurilor, lucrarilor si serviciilor
nedecontate. Contul Furnizori se dezvolta în analitice pe fiecare furnizor.
Tranzactia 2. Se achizitioneaza de la furnizori materii prime în valoare de
10.000.000 lei, cheltuielile de transport fiind de 1.000.000 lei, TVA 19%. Se
achita furnizorii din disponibilul de la banca.
2.1. Achizitia materiilor prime
Analiza: Achizitia materiilor prime determina modificari la stocul de materii
prime (A+), la creantele fiscale ( A+) si la datoriile comerciale (P+). Conturile
utilizate sunt: Materii prime si TVA deductibila
care se debiteaza cu cresterile de
stocuri, respectiv, de creante fiscale si Furnizori care se crediteaza cu cresterea de
datorii comerciale.
Formula contabila este:
% = Furnizori
Materii prime
TVA deductibila
13.090.000 lei
11.000.000 lei
2.090.000 lei
2.2. Plata furnizorului
Analiza: Plata furnizorilor produce modificari la datoriile comerciale (P-) si la
disponibilitatile banesti (A-). Conturile utilizate sunt: Conturi curente la banci, ce
se crediteaza cu micsorarea de activ si Furnizori, se debiteaza cu micsorarea de
pasiv. Formula contabila este urmatoarea:
Furnizori =
Conturi curente la 13.090.000 lei
banci
Pentru reflectarea achizitiei de active imobilizate se utilizeaza contul Furnizori
de imobilizari, care functioneaza similar contului Furnizori.
Datoriile pentru efectele comerciale se constituie în situatia în care
întreprinderea achita o datorie fata de furnizori printr-un bilet la ordin sau cec,
pâna la achitarea efectului la scadenta. Conturile utilizate pentru reflectarea
acestor datorii sunt: Efecte de platit si Efecte de platit pentru imobilizari.
7.3. Creante si datorii salariale
Pentru realizarea obiectului de activitate al întreprinderii, alaturi de factorii
Notiune
materiali: mijloace fixe, stocuri si bani, este necesar si factorul munca. Munca nu
si structuri
este o resursa stocabila, ci se manifesta
ca factor de productie. Pentru reflectarea
creantelor si datoriilor referitoare la utilizarea fortei de munca, în contabilitate se
utilizeaza grupa de conturi Personal si conturi asimilate.
În întreprinderile românesti, în general, salariul se acorda în doua transe
chenzinale. Astfel, la chenzina I (care se acorda între 15 si 30 ale lunii curente) se
plateste salariatilor o suma fixa care reprezinta aproximativ 40% din salariu.
Aceasta suma reprezinta un avans acordat salariatilor din datoria pe care urmeaza
sa o constituie întreprinderea la sfârsitul lunii. Din punct de vedere al
întreprinderii, acest avans reprezinta o creanta, ce se contabilizeaza în contul
Avansuri acordate personalului. Functia contabila a acestui cont este de activ,
debitându-se cu avansul acordat salariatilor pe baza Listei de avans chenzinal. Se
crediteaza
cu diminuarea creantei prin retinerile din salariu, când se determina
datoria totala fata de salariati. Contul nu prezinta
sold la sfârsitul perioadei.
Pentru reflectarea datoriei întreprinderii fata de salariati se utilizeaza contul
Personal – salarii datorate, care este un cont de pasiv, de datorii salariale pe
termen scurt. Se crediteaza cu datoria totala fata de salariati pe baza Statului de
salarii. Se debiteaza
cu retinerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul
pe salarii, pensia suplimentara, fondul de somaj, fondul de sanatate, alte retineri
de forma ratelor, chiriilor etc. si cu creantele fata de salariati pentru lipsuri sau
pagube aduse întreprinderii. La data achitarii chenzinei a-II-a (lichidarii), contul
se debiteaza cu valoarea restului de plata pentru salariati. În cazul în care o parte
din salariati nu-si ridica
drepturile salariale în termen de trei zile, acestea se depun
la banca. Ulterior, acesti salariati întocmesc o cerere catre casieria unitatii, urmata
de ridicarea numerarului de la bancasi de achitarea drepturilor personalului.
Drepturile cuvenite salariatilor se calculeaza conform contractelor colective sau
individuale de munca, pe baza salariului tarifar si a altor drepturi si sporuri
prevazute, a prezentei salariatilor preluata din condica de prezenta sau din fisele
de pontaj si se impoziteaza conform Legii impozitului pe venitul global.
Tranzactia 1. În cursul lunii s-au acordat avansuri salariatilor în suma de
100.000.000 lei. La sfârsitul perioadei de gestiune s-au determinat datoriile totale
fata de salariati în suma totala de 220.000.000 lei, din care s-au format
urmatoarele retineri:
• 5% pensie suplimentara;
• 7% fond de sanatate;
• 1% fond de somaj;
• 15.000.000 retineri datorate tertilor;
• 30.000.000 impozit pe salarii;
1.1. Acordarea avansului
Analiza: Acordarea avansului chenzinal determina o scadere a disponibilului (A-)
si o crestere a creantei întreprinderii fata de salariati (A+). Conturile utilizate sunt:
Avansuri acordate salariatilor, cont de activ, care se debiteaza cu constituirea
creantei si contul Casa, cont de activ, care se crediteaza cu micsorarile
numerarului.
Formula contabila este:
Avansuri = Casa 100.000.000 lei
acordate
personalului
1.2. Salariile datorate personalului
Analiza: Înregistrarea datoriei întreprinderii fata de salariati determina
recunoasterea cheltuielilor de exploatare (A+) si cresterea datoriei salariale (P+).
Conturile utilizate sunt: Cheltuieli cu salariile personalului, care se debiteazasi
contul Personal – salarii datorate, care se crediteaza.
Formula contabila este:
Cheltuieli cu = Personal-220.000.000 lei
salariile salarii
personalului datorate
1.3. Retinerile din salarii
Analiza: Înregistrarea retinerilor din salarii determina micsorarea datoriilor
salariale ale întreprinderii fata de personal (P-); micsorarea creantei privind
avansul acordat (A-) si cresterea datoriilor fata de terti. Conturile utilizate sunt
Personal - salarii datorate, care înregistreaza o scadere si se debiteaza; contul
Contributia personalului pentru pensia suplimentara, care înregistreaza o crestere
si se crediteaza; contul Contributia personalului la fondul de somaj, cont de pasiv,
înregistreaza o crestere si se crediteaza; contul Contributia angajatilor pentru
asigurarile sociale de sanatate, care înregistreaza o crestere, se crediteaza,
Impozitul pe salarii cont de pasiv, înregistreaza cresterea datoriei fata de stat
pentru impozitul pe salarii si se crediteaza; contul Retineri din salarii datorate
tertilor, cont de pasiv, înregistreaza o crestere a datoriilor în favoarea tertilor si se
crediteaza; Avansuri acordate personalului, cont de activ, înregistreaza o scadere
a creantei fata de salariati pentru avansul acordat (chenzina I) si se crediteaza.
Formula contabila este:
Personal-= % 173.600.000 lei
salarii
datorate
Contributia personalului
pentru pensia suplimentara
11.000.000 lei
Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale
de sanatate 15.400.000 lei
Contributia personalului la
fondul de somaj 2.200.000 lei
Impozitul pe salarii 30.000.000 lei
Retineri din salarii datorate
tertilor 15.000.000 lei
Avansuri acordate
personalului 100.000.000 lei
Situatia în conturile de salarii este:
D Avansuri acordate personalului C
(1) 100.000.000
(3) 100.000.000
D Personal salarii-datorate C
(3) 11.000.000
(2) 220.000.000
15.400.000
2.200.000
30.000.000
15.000.000
100.000.000
RD 173.600.000
RC 220.000.000
Sold intermediar
46.400.000
Soldul intermediar reprezinta restul de plata datorat salariatilor.
1.4. Plata salariilor
Analiza: Plata catre salariati a lichidarii (chenzina a II-a) determina micsorarea
numerarului din casieria întreprinderii (A-) si o scadere a datoriei fata de salariati
pentru restul de plata datorat dupa efectuarea retinerilor din salarii (P-). Conturile
utilizate sunt: Personal-salarii datorate, înregistreaza o scadere si se debiteazasi
contul Casa, cont de activ, înregistreaza o scadere si se crediteaza.
Formula contabila este:
Personal-salarii datorate = Casa 41.400.000 lei
7.4. Creante si datorii sociale
Pentru reflectarea datoriilor sociale, în contabilitate se utilizeaza contul Asigurari sociale, care se
desfasoara pe patru sintetice de gradul II si anume Contributia unitatii la asigurarile sociale,
Contributia personalului pentru pensia suplimentara, Contributia angajatorului pentru asigurarile
sociale de sanatate si Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate. Acest cont are
functie contabila de pasiv si se crediteaza
cu datoriile întreprinderii si ale angajatilor legate de
contributia la asigurarile sociale, la pensia suplimentarasi la asigurarile sociale de sanatate; se
debiteaza
cu sumele cuvenite salariatilor din asigurarile sociale (concedii medicale) si cu plata catre
stat a datoriilor sociale ramase. Soldul contului este creditor si reflecta datoriile neplatite catre
bugetul asigurarilor sociale.
Conform legislatiei în vigoare, contributia la asigurarile sociale pe grupe de munca este de :
30%, 35% si 40% pentru grupele de munca III, II si respectiv I.
Pornind de la exemplul dat în paragraful precedent, în care datoria totala fata
de salariati este de 220.000.000 lei, vom calcula si înregistra în contabilitate
contributia la asigurarile sociale, utilizând cota de 30% pentru grupa a III-a de
munca: 220.000.000 x 30 % = 66.000.000 lei
1.5. Contributia unitatii la asigurarile sociale
Analiza: Înregistrarea contributiei la asigurarile sociale determina recunoasterea
cheltuielilor de exploatare (A+), contul Cheltuieli privind asigurarile si protectia
sociala se debiteaza cu cresterea de activ. Simultan cresc datoriile sociale (P+),
contul Contributia unitatii la asigurarile sociale se crediteaza cu cresterea de
pasiv.
Formula contabila este:
Cheltuieli privind = Contributia unitatii 66.000.000 lei
asigurarile si la asigurarile
protectia sociala
sociale
1.6. Plata asigurarilor sociale
Analiza: Plata datoriilor determina o scadere a acestora (P-), se debiteaza conturile
Contributia unitatii la asigurarile sociale si Contributia personalului pentru
pensia suplimentara. Simultan are loc o scadere a disponibilitatilor banesti (A-),
se crediteaza contul Conturi curente la banci.
Formula contabila este:
% =
Conturi 77.000.000 lei
curente la
banci
Contributia unitatii la
asigurarile sociale 66.000.000 lei
Contributia
personalului pentru
pensia suplimentara
11.000.000 lei
Fondul asigurarilor sociale de sanatate se constituie la nivelul Casei Nationale
a Asigurarilor de Sanatate si se calculeaza de catre fiecare întreprindere sau
persoana autorizata care utilizeaza forta de munca (atât pentru angajatii cu
contract de munca, cât si pentru colaboratori). Procentul de 7% revine în sarcina
angajatului si se aplica la întregul fond de salarii.
Conturile utilizate de catre agentii economici pentru reflectarea datoriilor
legate de fondul de sanatate sunt: Contributia angajatorului pentru asigurarile
sociale de sanatate si Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de
sanatate. Ambele sunt conturi de pasiv, înregistreaza în credit datoriile
angajatorului si angajatilor pentru fondul de sanatate si în debit plata acestor
datorii catre Casa Nationala.
Se calculeaza contributia angajatorului si angajatilor la fondul de sanatate si se
deconteaza (30.800.000 lei).
1.7. Contributia la asigurarile sociale de sanatate
Analiza: Înregistrarea contributiei angajatorului la fondul de sanatate determina
cresterea datoriilor legate de fondul de sanatate (P+), conturile Contributia
angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale de sanatate se crediteaza. Recunoasterea cheltuielilor
legate de asigurarile sociale de sanatate (A+), contul Cheltuieli privind asigurarile
si protectia sociala se debiteaza.
Cheltuieli privind
asigurarile si
protectia sociala
= %
Contributia
30.800.000 lei
angajatorului
pentru asigurarile
sociale de sanatate 15.400.000 lei
Contributia
angajatilor pentru
asigurarile sociale
de sanatate 15.400.000 lei
1.8. Plata asigurarilor sociale de sanatate
Analiza: Decontarea contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate genereaza o
scadere a disponibilitatilor banesti (A-) si o scadere a datoriilor legate de fondul
de sanatate (P-). Contul Conturi curente la banci se crediteazasi conturile
Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale sanatate si Contributia
angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate se debiteaza.
% = Conturi curente 30.800.000 lei
la banci
Contributia
angajatorului
pentru asigurarile
sociale de
sanatate 15.400.000 lei
Contributia
angajatilor pentru
asigurarile sociale
de sanatate 15.400.000 lei
7.5. Creante si datorii fiscale
Notiune si Creantele fiscale reprezinta drepturi ale întreprinderii fata de bugetul de stat
structuri referitoare la decontarile în suma mai mare decât valoarea reala
a datoriilor sau
datorii pe care statul, conform legislatiei în vigoare trebuie sa le restituie
întreprinderii. Sunt incluse în categoria creantelor fiscale taxa pe valoarea
adaugata de recuperat de la bugetul de stat; sume din alte impozite si taxe varsate
catre buget la un nivel mai ridicat decât cel real etc..
Datoriile fiscale reprezinta sume datorate de catre întreprindere bugetului de
stat, datorii pentru care statul nu ofera o alta contraprestatie sau o contravaloare.
Din categoria datoriilor fiscale fac parte:
• impozitul pe profit;
• taxa pe valoarea adaugata datorata;
• impozitul pe venit;
• alte datorii fata de bugetul de stat.
Aspectele privind impozitul pe profit sunt prezentate în capitolul 12.
Contul utilizat pentru evidentierea datoriei fata de stat legata de impozitul pe
profit este contul Impozitul pe profit, care este un cont de pasiv, de datorii fiscale.
Se crediteaza
cu datoria fata
de bugetul statului legata de impozitul pe profit
datorat si se debiteaza cu plata datoriei fata de stat. Soldul este creditor si
reprezinta impozitul pe profit datorat bugetului de stat.
Remarca: Sunt si situatii în care, dintr-o eroare sau din alte motive, s-a calculat si
s-a platit mai mult impozit fata de bugetul de stat; contul poate avea ocazional
sold debitor, devenind un cont de creante.
Tranzactia 1. Întreprinderea calculeaza impozitul pe profit în suma de 5.000.000
lei si se achita în luna urmatoare prin contul de disponibil din banca.
1.1. Impozitul pe profit datorat
Analiza: Înregistrarea impozitului pe profit determina recunoasterea cheltuielilor
întreprinderii cu impozitul pe profit (A+) si cresterea datoriei fata de stat legata de
impozitul pe profit, (P+). Conturile utilizate sunt Cheltuieli cu impozitul pe profit,
cu functie contabila de activ, înregistreaza o crestere si se debiteaza; contul
Impozitul pe profit, de pasiv, înregistreaza o crestere si se crediteaza.
Formula contabila este:
Cheltuieli cu = Impozitul pe 5.000.000 lei
impozitul pe profit profit
1.2. Plata impozitului pe profit
Analiza: Plata datoriei catre bugetul de stat determina o scadere a disponibilului
din contul de la banca al întreprinderii (A-) si o scadere a datoriei fata de bugetul
de stat pentru impozitul pe profit (P-). Conturile utilizate sunt Conturi curente la
banci, cont de activ care înregistreaza o scadere si se crediteaza; contul Impozitul
pe profit, cont de pasiv care înregistreaza o scadere si se debiteaza.
Formula contabila:
Impozitul pe = Conturi curente la 5.000.000 lei
profit banci
Taxa pe
valoarea
adaugata
Taxa pe valoarea adaugata
este un impozit indirect, atasat consumului. Taxa pe
valoarea adaugata este aferenta transferului de proprietate asupra bunurilor,
prestarilor de servicii si executarilor de lucrari. Spre deosebire de impozitul pe
profit care este un impozit direct (afecteaza cheltuielile întreprinderii si implicit
profitul acesteia), taxa pe valoarea adaugata nu afecteaza cheltuielile sau
veniturile întreprinderilor. Acestea fac doar oficiul de a plati sau de a primi taxa
pe valoarea adaugata
de la stat. Consumatorul final este persoana care suporta
acest impozit. Cum se explica acest lucru? Un angrosist cumpara bunuri, lucrari
sau servicii de la furnizori, contabilizând separat costul bunului achizitionat de
taxa pe valoarea adaugata aferenta. La rândul sau, el revinde bunurile unui client,
comerciant en detail, înregistrând separat pretul de vânzare (ca un venit) de TVA
aferenta pretului. Diferenta între taxa primita de la client (TVA colectata) si taxa
platita furnizorilor (TVA deductibila) o plateste statului în cazul în care prima este
mai mare sau o primeste de la stat în situatia inversa.
În România cota de TVA este de 19 %, cu exceptia operatiilor de export care
sunt impozabile cu cota zero. TVA se plateste lunar pâna
la data de 25 a lunii
urmatoare, data dupa care se percep penalizari pentru întârziere. TVA este înscrisa
separat în factura fiscala; pe baza facturilor se întocmesc jurnalul de cumparari si
jurnalul de vânzari, documente ce stau la baza înregistrarii TVA în contabilitate.
Contul cu ajutorul caruia se evidentiaza taxa pe valoarea adaugata este contul
sintetic de gradul I, Taxa pe valoarea adaugata, cont ce se desfasoara pe mai
multe sintetice de gradul II:
• TVA de plata;
• TVA de recuperat;
• TVA deductibila;
• TVA colectata;
• TVA neexigibila.
Contul TVA deductibila este un cont de activ, de creante fiscale, care se debiteaza
cu taxa aferenta cumpararilor de bunuri si servicii, înscrisa în factura furnizorului.
Se crediteaza la sfârsitul lunii cu taxa colectatasi cu taxa de recuperat dupa caz.
Nu prezinta
sold la sfârsitul lunii.
Contul TVA colectata
este un cont de pasiv, de datorii fiscale, care se crediteaza
cu taxa înscrisa în factura de vânzari de bunuri, lucrari sau servicii. Se debiteaza
la sfârsitul lunii cu taxa deductibilasi taxa de plata, dupa caz. Nu prezinta
sold la
sfârsitul lunii.
Contul TVA de plata este un cont de pasiv, de datorii fiscale. Se crediteaza
cu taxa
colectata, ca diferenta între taxa colectata aferenta vânzarilor si taxa deductibila
aferenta cumpararilor, în situatia în care prima este mai mare. Se debiteaza cu
plata datoriei fata de bugetul de stat. Soldul contului este creditor si reflecta
datoriile neachitate fata de bugetul de stat.
Contul TVA de recuperat este un cont de activ, de creante fiscale. Se debiteaza cu
diferenta între taxa deductibila aferenta cumpararilor (mai mare) si taxa colectata
aferenta vânzarilor, mai mica. Se crediteaza în momentul recuperarii de la bugetul
de stat a creantei fiscale. Soldul contului este debitor si reflecta creanta fiscala fata
de bugetul de stat.
La sfârsitul lunii, dupa reflectarea în contabilitate a tuturor tranzactiilor,
conturile TVA colectata
si TVA deductibila se închid astfel:
În cazul în care TVA colectata este de 1.000.000 lei, iar TVA deductibila este
de 800.000 lei, procedura de închidere este:
TVA colectata
=% 1.000.000 lei
TVA deductibila
800.000 lei
TVA de plata
200.000 lei
D TVA deductibila
C
800.000
800.000
D TVA de plata
C
200.000
D TVA colectata
C
800.000
1.000.000
200.000
În cazul în care TVA deductibila este 1.200.000, iar TVA colectata este 900.000
lei, procedura de închidere este:
%
TVA colectata
TVA de recuperat
= TVA deductibila
1.200.000 lei
900.000 lei
300.000 lei
D TVA deductibila
C
1.200.000 900.000
D TVA colectata
C
900.000 900.000
300.000
D TVA de recuperat C
300.000
7.6. Creante si datorii diverse
Creante diverse Vânzarea activelor imobilizate este o tranzactie mai putin frecventa, având ca
obiect acele echipamente, mijloace de transport etc. care, din diverse motive, nu
mai sunt folosite de catre întreprindere. O asemenea tranzactie da nastere unui
venit clasificat în contul de profit si pierdere în categoria altor venituri din
exploatare, iar creanta respectiva se înregistreaza in contabilitate în contul
Debitori diversi.
De asemenea, cu ajutorul contului Debitori diversi se evidentiazasi creantele
fata de terte persoane fizice sau juridice care au adus pagube întreprinderii. Acest
cont se debiteaza cu valoarea nominala a creantei fata de debitori diversi (valoarea
nominala cuprinde pretul de vânzare al bunului, lucrarii sau serviciului la care se
adauga TVA aferenta). Se crediteaza la încasarea creantei. Soldul contului este
debitor si reflecta creantele fata de cumparatorii de active imobilizate sau fata de
alte persoane fizice sau juridice care au adus un prejudiciu întreprinderii.
Tranzactia 1. S.C. ANOMIS vinde un mijloc fix la pret de vânzare de 10.000.000
lei, TVA 19%.
Analiza: Vânzarea mijlocului fix determina cresterea creantelor (A+),
recunoasterea veniturilor din exploatare si cresterea datoriei fiscale (P+). Contul
Debitori diversi se debiteaza cu cresterea de activ, contul Venituri din vânzarea
activelor si din alte operatii de capital si contul TVA colectata se crediteaza cu
cresterea de pasiv.
Formula contabila este:
Debitori = % 11.900.000 lei
diversi
Venituri din vânzarea
activelor si din alte
operatii de capital 10.000.000 lei
TVA colectata
1.900.000 lei
Contul utilizat pentru evidentierea datoriilor diverse este Creditori diversi.
Datorii
Acest cont de datorii pe termen scurt este de pasiv. Se crediteaza cu diverse
diverse
datorii, de exemplu datorii privind achizitionarea titlurilor de plasament, sume
încasate si necuvenite si se debiteaza
în momentul achitarii contravalorii acestora.
Soldul este creditor si reprezinta datoriile neachitate.
Tranzactia 2. S.C. ANOMIS achizitioneaza1.000 de actiuni proprii de pe piata
bursiera la un pret de cumparare de 5.500 lei/actiune a caror contravaloare se
achita din disponibilul de la banca.
2.1. Achizitionarea actiunilor proprii
Analiza: Rascumpararea actiunilor proprii determina modificarea valorii actiunilor
proprii (A+) si a datoriilor fata de creditorii diversi (P+). Contul Actiuni proprii
înregistreaza o crestere si se debiteaza iar contul Creditori diversi înregistreaza o
crestere si se crediteaza.
Formula contabila este:
Actiuni proprii = Creditori diversi 5.500.000 lei
2.2. Plata actiunilor proprii
Analiza: Plata actiunilor proprii rascumparate determina micsorarea disponibilului
din banca (A-), iar contul Conturi curente la banci se crediteaza. Concomitent
scad datoriile diverse (P-), contul Creditori diversi se debiteaza.
Formula contabila este:
Creditori = Conturi curente la 5.500.000 lei
diversibanci
7.7. Informatii privind datoriile si creantele pe termen scurt în note
Nota 5 se refera la creantele si datoriile întreprinderii. Ele sunt prezentate toate în aceeasi nota,
dar defalcate în functie de scadenta.
Nota 5
Situatia creantelor
Mii lei
Creante Sold la 31. XII Termen de lichiditate
(col 2+3 ) Sub 1 an Peste 1 an
0 1
2 3
Total creante 19.733.333 19.733.333
Creante
comerciale
5.839.209 5.839.209
Sume de încasat
în cadrul
grupului
1.594 1.594
Alte creante 13.922.530 13.922.530
Creantele comerciale în valoare de 5.839.209 mii lei includ toate sumele rezultate din relatiile de
decontare ale S.C. CRISCO cu clientii si furnizorii - debitori. Ele cuprind: avansurile platite
furnizorilor, partea aferenta lucrarilor si serviciilor de prestat; creantele nete ale clientilor, certi sau
incerti; efectele de primit precum si creantele rezultate din livrari sau prestari de servicii pentru care
nu s-au întocmit facturi.
Sumele de încasat în cadrul grupului vizeaza relatia societatii cu filialele sale. Ele se prezinta
separat de celelalte creante.
Alte creante în suma de 13.922.530 mii lei sunt rezultate din relatia societatii cu personalul, cu
statul (TVA de recuperat, impozite diverse de recuperat), cu debitorii diversi.
Situatia datoriilor
Mii lei
Datorii Sold la 31. Termen de exigibilitate
XII
(col 2+3+4 )
Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani
0 1
2 3 4
Total datorii 76.496.995 76.496.995
Sume
datorate
institutiilor
de credit
41.422.952 41.422.952
Avansuri
încasate în
contul
comenzilor
97.756 97.756
Datorii
comerciale
12.034.740 12.034.740
Sume
datorate în
cadrul
grupului
1.594 1.594
Alte datorii 22.939.953 22.939.953
Sumele datorate institutiilor de credit, 41.422.952 mii lei, reprezinta creditele pe termen scurt ale
societatii .
Datoriile comerciale, 12.034.740 mii lei, includ datoriile
S.C. CRISCO fata de furnizorii de bunuri si servicii.
Sumele de platit în cadrul grupului, 1.594 mii lei, reprezinta datoriile filialelor catre S.C.
CRISCO.
Alte datorii, 22.939.953 mii lei, cuprinde datorii fiscale (impozite, contributii, TVA de plata),
datorii salariale.
Pentru datorii, conform reglementarilor în vigoare se pot mentiona si informatii privind: clauze
legate de achitarea datoriilor si rata dobânzii aferenta împrumuturilor, datoriile pentru care s-au
depus garantii sau au fost efectuate ipotecari, valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit
provizioane, valoarea obligatiilor privind pensiile.
Nota: vezi si Anexa 2 care prezinta exemplul societatii MONYKOS.
7.8. Exercitii si probleme
1) S.C. CRISCO S.R.L. vinde pe baza de factura societatii
S.C. ALCHI S.A. materii prime, în valoare de 10.000.000 lei, materiale consumabile în valoare de
8.000.000 lei si obiecte de inventar în valoare de 500.000 lei, TVA 19 %. Factura este achitata de
catre
S.C. ALCHI S.A. cu un bilet la ordin ce are scadenta în 60 de zile.
Sa se efectueze înregistrarile în contabilitatea ambelor societati.
2) S.C. ALCHI S.A. vinde produse finite S.C. MONDO S.A. pe baza facturii nr. 5.002.425, la pret
de vânzare de 25.000.000 lei, T.V.A. 19%. Costul prestabilit al produselor finite vândute este de
16.000.000 lei. Sa se efectueze înregistrarile în contabilitatea ambelor societati, inclusiv
descarcarea din gestiune a produselor finite vândute la cost efectiv, cunoscând urmatoarele date:
• soldul initial al contului Produse finite este 5.000.000 lei;
• rulajul debitor al contului Produse finite este de 15.000.000 lei;
• soldul initial al contului Diferente de pret la produse finite este 1.000.000 lei (în negru);
• rulajul debitor al contului Diferente de pret la produse finite este 2.500.000 lei (în rosu).
3) S.C ALCHI S.A. se aprovizioneaza
de la S.C. ANDO S.A. pe baza facturii 30265 din
12.01.2001, cu marfuri în valoare de 35.000.000 lei, T.V.A 19%. Pe 28.02.2001, S.C. ALCHI S.A.
vinde marfuri în valoare de 51.000.000 lei, pret de vânzare cu amanuntul, catre clienti pe baza
bonurilor de casa. Sa
se înregistreze în contabilitate aprovizionarea, vânzarea marfurilor si
descarcarea din gestiune a lor tinând seama ca:
a) evidenta marfurilor se tine la cost de achizitie, iar soldul initial al contului Marfuri este de
18.000.000 lei.
b) evidenta marfurilor se tine la pret
de vânzare, iar soldul initial al contului Marfuri 25.000.000
lei, soldul initial al contului Diferenta de pret la marfuri este de 700.000 lei.
Nota. În cazul a) pretul de vânzare de 51.000.000 lei nu include TVA.
4) Pe 20.02.2001 se acorda avansul (chenzina I) angajatilor pe baza listei de avans chenzinal în
valoare de 128.000.000 lei. La sfârsitul lunii se calculeaza datoria totala
a S.C. ALCHI S.A. catre
angajati în valoare de 300.000.000 lei. Pe 5.03.2001 se acorda salariatilor sumele nete cuvenite
tinând cont de urmatoarele retineri:
• 7% contributia la asigurarile sociale de sanatate;
• 1% contributii la ajutorul de somaj;
• 5% contributii la pensia suplimentara;
• 45.000.000 lei impozit pe venit;
• 5.000.000 lei retineri pentru chirii, rate.
Sa se efectueze înregistrarile în contabilitate.
5) La sfârsitul lunii februarie 2001 se calculeaza, pe baza jurnalului de vânzari si a celui de
cumparari, precum si pe baza sumelor din contabilitate, totalul TVA deductibilasi TVA colectata
astfel:
a) TVA deductibila: 46.000.000 lei; TVA colectata: 82.000.000 lei;
b) TVA deductibila: 86.000.000 lei; TVA colectata: 52.000.000 lei.
Sa se determine si sa se înregistreze în contabilitatea S.C. ALCHI S.A. datoriile sau creantele fata
de bugetul de stat legate de TVA.
6) La sfârsitul lunii decembrie 2001 rezultatul fiscal este de 380.000.000 lei.
Sa
se determine impozitul pe profit (cota de impozit 25%) si sa se efectueze înregistrarile în
contabilitate, inclusiv plata acestei datorii din disponibilul de la banca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu